Cultivarea gunoiului verde este o modalitate ecologică de a îmbunătăți fertilitatea solului fără utilizarea îngrășămintelor minerale. Această tehnologie este utilizată atât în agricultură, cât și în agricultura privată și dă rezultate bune în toate cazurile. Să analizăm avantajele și dezavantajele hrișcului ca cultură de gunoi verde, cum să îl semănăm corect, cum să îl cultivăm, când să cosim gunoiul verde și cum să procedăm.
Avantaje și dezavantaje
Hrișca crește rapid, producând masă verde rapid. Planta trebuie îngropată, astfel încât aceasta este benefică pentru culturile ulterioare și pentru sol. Rădăcinile rămân în sol și îl afânează, chiar și în sol greu, ridicând nutrienții către straturile superioare, prevenind levigarea și eroziunea. Nutrienții rămân în masa verde, care putrezește în sol, făcând mineralele disponibile plantelor.
Hrișca acționează ca un îngrășământ verde natural, accesibil și eficient.
Vara, verdețurile protejează plantele de supraîncălzire, previn uscarea și crăparea solului și îi îmbunătățesc sănătatea. Structura solului și schimbul de aer și apă sunt îmbunătățite. Activitatea dăunătorilor și a agenților patogeni este suprimată, iar resturile radiculare oferă hrană pentru viermi și microorganisme benefice. Hrișca, atunci când este plantată dens, inhibă creșterea buruienilor. Singurul său dezavantaj îl reprezintă semințele scumpe, așa că utilizarea îngrășământului verde pe suprafețe mari poate fi destul de costisitoare.
Culturi predecesoare
Hrișca poate fi semănată ca îngrășământ verde după culturile de iarnă, culturile pe rânduri și leguminoase. Planta în sine este potrivită pentru toate culturile. Nu se recomandă semănarea ei sub culturi iubitoare de acid, cum ar fi rubarba, măcrișul și spanacul, deoarece reduce aciditatea solului. Hrișca adaugă fosfor și potasiu în sol și poate fi plantată înainte de cereale, legume, culturi rădăcinoase, cartofi, fructe de pădure și culturi pomicole. Îngrășământul verde reduce riscul de putregai al rădăcinilor.

Cum să plantezi corect
Hrișca, spre deosebire de cereale și plante din familia cruciferelor, nu este o plantă rezistentă la frig, așa că nu ar trebui semănată prea devreme primăvara, înainte ca solul să se încălzească și vremea să se stabilizeze. În medie, poate fi semănată la începutul sau mijlocul lunii mai. Semințele germinează și se dezvoltă rapid, așa că semănatul târziu compensează acest lucru. Toamna, semănați în funcție de condițiile meteorologice, după recoltare, astfel încât verdețurile să poată fi cosite și încorporate în sol cu cel puțin două săptămâni înainte de apariția vremii reci. Acest timp este necesar pentru ca plantele să înceapă să se descompună.
Model de semănat: rânduri la intervale de 10-15 cm. Semănatul la scară largă este posibil și la scară largă. Adâncimea de semănat este în general de 4-5 cm; semănatul puțin mai adânc este posibil în soluri ușoare. Rândurile pot fi făcute cu o sapă plată și apoi târâte cu o greblă după semănat.

Creştere
Cheia pentru cultivarea hrișcăi ca îngrășământ verde este umiditatea adecvată. Dacă plouă, nu este necesară udarea suplimentară. În perioadele secetoase, va fi necesară udarea zonei o dată pe săptămână. Solul trebuie să fie moderat umed, dar nu ud. Fertilizarea sau cultivarea plantelor nu este necesară; nutrienții din sol sunt suficienți. Pentru a realiza acest lucru, pregătiți zona înainte de a semăna semințele: săpați-o, adăugați gunoi de grajd și cenușă sau îngrășământ mineral și nivelați-o.

Timpii de cosit și cum se face
Hrișca se cosește în perioada de început a înfloririi. În acest moment, creșterea sa încetinește, dar rămâne tânără și flexibilă. Mod de cosire: tăiați rădăcinile cu o lamă cu fund plat la o adâncime de 5-10 cm, apoi amestecați masa cu solul la o adâncime de 15 cm. Aceasta va deveni compost. Unele plante pot fi lăsate la suprafață pentru a reține umiditatea.
Culturile pot fi plantate după hrișcă la 2-3 săptămâni după cosit. Solul va fi pregătit, verdețurile se vor fi descompuse parțial, iar restul va fi prelucrat ulterior.

Dacă se recoltează hrișcă toamna, masa trebuie încorporată în sol, iar zona trebuie udată cu o soluție EM pentru a promova descompunerea reziduurilor. Cu ajutorul microorganismelor, reziduurile vegetale vor fi transformate în humus de înaltă calitate până în primăvară.
Cultivarea hrișcului ca gunoi de grajd verde ajută la îmbunătățirea fertilității solului, îmbogățindu-l cu nutrienți și minerale într-o formă ușor absorbită de plante. Gunoiul verde nu este mai puțin nutritiv decât îngrășămintele, dar mult mai benefic. Nu dăunează solului și nu adaugă nitrați fructelor.

Hrișca poate fi semănată sub toate culturile, cu excepția măcrișului, care aparține aceleiași familii, pentru a preveni transmiterea bolilor comune de către plante. Planta este ușor de îngrijit, crește rapid și nu necesită îngrășăminte în timpul creșterii sale. Poate fi cosită cu o unealtă standard de tăiere plată, care este ușor disponibilă în orice fermă.


