- Nuanțele plantării și cultivării clematisului în Siberia
- Cele mai bune soiuri
- Elegie
- Domnișoara Bateman
- Anastasia Anisimova
- Dr. Ruppel
- Noaptea Varșoviei
- Speranţă
- Plantarea clematisului în teren deschis
- Selectarea unui răsad
- Pregătirea amplasamentului și a gropii de plantare
- Datele și modelele de plantare
- Îngrijirea plantelor
- Udarea și fertilizarea
- Grup de tăiere
- Suporturi pentru clematite
- Adăpost pentru iarnă
- Reproducere
- Dificultăți potențiale la cultivarea în regiuni cu ierni reci
Clematitele sunt plante nepretențioase care prosperă chiar și în climatul rece al Siberiei, supraviețuind iernilor cu rezistență și încântând cu flori abundente în lunile mai calde. Cu toate acestea, nu orice soi poate fi cultivat în astfel de condiții, așa că amelioratorii au încântat grădinarii cu soiuri unice de plante rezistente care necesită îngrijire specifică și plantare atentă.
Nuanțele plantării și cultivării clematisului în Siberia
Când plantați clematite în Siberia, trebuie luate în considerare următoarele nuanțe:
- Pentru reproducere și cultivare, alegeți soiuri rezistente la iarnă și cumpărați-le din magazine specializate.
- Se recomandă plantarea tufișurilor tinere primăvara, deoarece, dacă sunt plantate toamna, răsadurile nu vor avea timp să prindă rădăcini și vor muri din cauza efectelor înghețurilor severe.
- Este mai bine să propagați plantele vegetativ, deoarece plantele încolțite din semințe nu au imunitate și sunt mai puțin rezistente la îngheț.
- Nu ar trebui să folosiți îngrășăminte organice și turbă, acestea au un efect negativ asupra dezvoltării clematisului; vă puteți limita la substanțe minerale complexe.
- Toamna, înainte de iarnă, este necesar să pregătiți temeinic planta și să o acoperiți cu apă.
- Clematitele din Siberia nu sunt practic afectate de boli, dar necesită măsuri preventive împotriva insectelor dăunătoare, cum ar fi nematodele, acarienii și afidele.
Cultivarea acestei plante perene luxoase în Siberia are propriile particularități și limitări. Această plantă nu crește în mod natural în regiunile nordice. Cu toate acestea, dacă se respectă toate instrucțiunile de plantare și nuanțele de îngrijire, soiurile rezistente la iarnă se pot adapta la climatul aspru și pot supraviețui iernii în teren deschis.
Cele mai bune soiuri
Există peste 380 de soiuri erbacee și lemnoase de clematite. Fiecare are propria structură distinctivă a florii, diametrul și culoarea acesteia.
Sfat! Când cultivați clematite în Siberia, luați în considerare doar soiuri rezistente la îngheț, care pot supraviețui iernilor reci și lungi.
Elegie
Un soi siberian excelent care formează vițe lungi de 3-3,5 m înălțime. Tufa este împodobită cu o abundență de flori grațioase. Mugurii au un diametru de 12-14 cm și sunt albaștri cu o nuanță violetă. Înflorirea continuă pe tot parcursul verii. Trăsătura distinctivă a Elegy este amestecul armonios de tonuri calde și reci.

Domnișoara Bateman
O clematită veche, dar încă populară. Această varietate prezintă vițe de vie de peste 2-3 metri lungime și flori mari, albe, cu o ușoară tentă roz și un centru vișiniu, de aproximativ 15 cm în diametru. Înflorirea abundentă durează din iulie până în septembrie. Principalul său avantaj este că culoarea rămâne constantă și nu se estompează, indiferent de condițiile meteorologice sau de expunerea la lumină.
Anastasia Anisimova
O plantă mică cu lăstari răsuciți, cu o înălțime cuprinsă între 1 și 2,5 metri, se agață lejer de un suport și au forma unui semi-arbust. Înflorirea durează din iunie până în septembrie. Florile de 7 până la 9 cm au o culoare albastru-albă plăcută, cu o dungă deschisă la culoare în centru și margini violete. Uneori se formează tufișuri semiduble.
Dr. Ruppel
Înălțimea plantei variază de la 2 la 4 metri. Floarea, cu diametrul de 15-18 cm, este de un roz pal cu o nuanță liliachie, fiecare petală având o dungă roz intensă care se întinde pe centru. Înflorește de două ori: în mai și iunie pe lăstarii vechi și la sfârșitul verii pe lăstarii noi, ceea ce o face o plantă din grupa 2 de tăiere.

Noaptea Varșoviei
O frumoasă plantă perenă care crește până la 3 metri înălțime. Florile capătă o nuanță de cireș, devenind în cele din urmă violet. Centrul alb iese în evidență frumos pe fundalul întunecat. Acest soi înflorește de două ori pe sezon - la începutul și la sfârșitul verii. Aparține grupei 2 de tăiere. Principalul său avantaj este că poate crește într-un singur loc timp de aproximativ 30 de ani, dacă locul de plantare este ales cu atenție.
Speranţă
Clematita atinge o înălțime de 2,5-3 cm. Mugurele de 12-15 cm sunt de culoare liliac, cu o nuanță roz și o dungă roșie de-a lungul petalei. Se caracterizează printr-o înflorire superbă la începutul și sfârșitul verii. Spre deosebire de alte soiuri, preferă umbra parțială și formează muguri chiar și după o iarnă geroasă și aspră.

Plantarea clematisului în teren deschis
După ce ați selectat soiurile de clematite potrivite pentru cultivarea în Siberia, puteți începe plantarea. Acest pas trebuie luat în serios, deoarece soarta viitoare a plantei depinde de el.
Selectarea unui răsad
Pentru plantarea clematitelor în Siberia, alegeți răsaduri de 2 ani. Principalele criterii pentru alegerea materialului săditor sunt un sistem radicular puternic și absența deteriorării sau a defectelor externe. Planta ar trebui să aibă cel puțin trei rădăcini cu lungimea de 10 cm fiecare, fără nicio îngroșare. Cel mai bine este să cumpărați răsadul toamna și să îl depozitați într-un loc întunecat și cu umiditate scăzută peste iarnă.
După cumpărare, manipulați răsadul cu grijă; are un sistem radicular fragil, iar atunci când îl mutați, trebuie să îl apucați cu ambele mâini de rădăcini și lăstari și să îl țineți în poziție verticală.
Important! În primul an, planta își va concentra energia pe creșterea și dezvoltarea rădăcinilor, așa că nu vă faceți griji dacă vița de vie nu crește.

Pregătirea amplasamentului și a gropii de plantare
Clematitele preferă solul ușor, nutritiv, cu o pânză freatică puțin adâncă, de până la 1,2 metri adâncime. Solul nisipos sau lutos, afânat în prealabil, este potrivit. Siberia găzduiește soluri predominant acide, care nu sunt potrivite pentru cultivarea clematitelor, așa că este important să se investească timp în fertilizarea solului și crearea unui drenaj bun.
Atunci când alegeți un loc, alegeți un loc bine luminat și fără curenți de aer. Partea de sud a casei este ideală, deoarece pereții vor oferi adăpost suplimentar. Evitați locurile de plantare joase, deoarece acestea vor acumula umiditate maximă și aer rece, împiedicând planta să prindă rădăcini în astfel de condiții.
Dacă plantați clematite într-o zonă umbrită, acestea se vor dezvolta inițial slab și lent și, în cele din urmă, vor muri din cauza lipsei de energie solară.
Datele și modelele de plantare
Pentru plantarea clematisului în Siberia, cel mai bine este să alegeți ultimele zece zile ale lunii aprilie și începutul lunii mai, când pământul este curățat de zăpadă și suficient de cald.

Lucrările de plantare în primăvară se desfășoară în mai multe etape:
- Săpați gropi a căror dimensiune ar trebui să corespundă dimensiunilor sistemului radicular al răsadului.
- Așezați drenajul din cărămizi sparte în partea de jos; grosimea acestuia trebuie să fie de cel puțin 15 cm.
- Pregătiți o masă specială formată din sol, var și făină de dolomit în proporții egale.
- Construiți un suport fiabil pentru lăstarul tânăr și acoperiți-l cu pământ.
- Așezați materialul de plantare în groapă, presărați rizomul cu amestecul preparat și presărați cu nisip.
- Asigurați-vă că udați planta.
Dacă există mai mult de un vlăstar, este necesar să îl plantați, menținând o distanță de cel puțin 1 m între unitățile de plantare, astfel încât fiecare tufă să primească suficientă lumină solară.
Îngrijirea plantelor
Îngrijirea clematitelor în Siberia prezintă propriile provocări unice. Este esențial să se dedice timp și efort considerabil pregătirii plantei pentru iarnă, deoarece acoperirea necorespunzătoare sau mulciul de calitate slabă pot provoca înghețarea rădăcinilor. De asemenea, în perioadele secetoase, asigurați-vă că oferiți plantei suficientă apă și îngrășământ.

Udarea și fertilizarea
Clematitele din Siberia cresc rapid și formează numeroase inflorescențe, așa că necesită umiditate din belșug. Când stratul superior al solului se usucă, udați planta cu apă caldă și stabilizată. Aplicați apă cu moderație, dar în cantități mari, în medie, o dată pe săptămână, și faceți acest lucru cu atenție pentru a evita erodarea rădăcinilor plantei. După udare, asigurați-vă că ați afânat solul și ați îndepărtat toate buruienile.
În timpul unui sezon, efectuați 3 hrăniri suplimentare:
- primăvara, când încep să apară primele frunze, adăugați îngrășăminte pe bază de azot;
- când apar primii muguri, adăugați substanțe care conțin potasiu;
- Când clematita a terminat de înflorit, hrănește-o cu compuși complecși de fosfor.
Atunci când se aplică îngrășăminte, este mai bine să se acorde prioritate îngrășămintelor minerale, deoarece materia organică și turba au un efect negativ asupra clematitei.

Grup de tăiere
Clematitele care se pot adapta la climatul siberian aspru sunt de obicei încadrate în grupa de tăiere 3. Aceasta înseamnă că lăstarii de anul trecut nu produc flori, așa că trebuie tăiați. După înflorire, îndepărtați toți lăstarii, lăsând o bază lungă de 30 cm (12 in) pentru o protecție mai ușoară pe timpul iernii. De asemenea, nu uitați să inspectați planta pe tot parcursul sezonului. Dacă apar părți uscate sau bolnave, îndepărtați-le pentru a preveni răspândirea bolii în părțile sănătoase ale tufei și pentru a menține un aspect mai atractiv.
Suporturi pentru clematite
Clematitele, indiferent de soi, sunt capabile să se cațere singure. Pentru a asigura o aderență fermă a tulpinilor și a crea un aranjament frumos, au nevoie de un suport bun. În acest scop se pot folosi plase de plastic, spalieri din lemn, structuri piramidale, rotunde și semicirculare. Pereții, gardurile și balustradele sunt, de asemenea, potrivite ca suporturi.

Adăpost pentru iarnă
Pregătirea corectă a clematitei în Siberia o va proteja de îngheț și moarte, așa că această tehnică de îngrijire agricolă necesită o atenție deosebită. Acoperirea ar trebui să protejeze în primul rând împotriva excesului de umiditate. Dezghețul și înghețul vor face ca umiditatea de la suprafață să se topească și să înghețe, deteriorând sistemul radicular.
Pregătirea pentru iarnă ar trebui să înceapă în octombrie sau noiembrie, înainte ca solul să înceapă să înghețe. Aceasta include următorii pași:
- Tăiați tufa cât mai mult posibil, lăsând cel puțin 20 cm de tulpină.
- Acoperiți planta cu pământ uscat.
- Acoperiți partea superioară cu plăci de lemn și carton de acoperiș.
Primăvara, imediat ce se încălzește, puteți îndepărta capacul și a slăbi complet solul.

Reproducere
Clematita poate fi cultivată și în condiții siberiene. Planta este cultivată într-o varietate de moduri:
- Marginirea. Aceasta este cea mai sigură metodă de propagare. Această metodă vă permite să obțineți mai multe răsaduri tinere care pot fi plantate în grădină atât primăvara, cât și toamna. Pentru a face acest lucru, săpați o groapă mică lângă un tufiș matur și introduceți un vlăstar mare și sănătos, fixați-l cu capse și acoperiți-l cu pământ, lăsând vârful intact. Cu cât alegeți un vlăstar mai lung, cu atât puteți obține mai mult material de plantare.
- Butași. Aceștia ar trebui luați la începutul verii, când apar mugurii. Butașii au de obicei 10 cm lungime și ar trebui să aibă cel puțin două frunze și un boboc. Apoi, așezați-i într-un recipient cu un stimulent de creștere și plantați-i în ghivece. După o lună, transplantați-i în locația lor permanentă.
- Împărțirea tufișului. Această procedură este posibilă numai dacă planta are peste 4 ani. Săpați tufișul, împărțiți-l în mai multe secțiuni, inclusiv rădăcini și lăstari, și plantați-le imediat în gropile pregătite.
Experții nu recomandă propagarea culturii prin semințe în astfel de condiții, deoarece acest lucru va duce la o plantă instabilă care va muri rapid.
Dificultăți potențiale la cultivarea în regiuni cu ierni reci
Clematitele din condițiile siberiene pot suferi de infecții, în special în timpul verilor răcoroase și ploioase. Când sunt atacate de microorganisme patogene, lăstarii încep să se ofilească și apar pete întunecate. Această problemă poate fi eliminată prin utilizarea fungicidelor.
Dăunătorii, în special nematodele - viermi mici care se hrănesc cu seva plantei perene - pot provoca, de asemenea, pagube semnificative. Pentru a preveni acest lucru, urmați practicile agricole adecvate, dezinfectați uneltele și inspectați cu atenție răsadul la cumpărare. Dacă detectați dăunători, tratați solul sau înlocuiți-l complet. Cultivarea clematitei în Siberia este destul de dificilă, deoarece nu orice plantă poate supraviețui în condiții atât de dure. Este important să alegeți soiul potrivit și să asigurați o protecție adecvată pe timpul iernii.











