Descrierea și caracteristicile celor mai bune soiuri de castraveți albi, subtilitățile cultivării

Este greu de imaginat castraveții de altă culoare decât verde. Dar, datorită progreselor în ameliorarea plantelor, soiurile de castraveți albi sunt acum disponibile pe piață. Deși cultivarea acestor soiuri este destul de neobișnuită, mulți grădinari evită aceste soiuri din cauza culorii pielii. Cu toate acestea, gustul hibrizilor cu fructe albe nu este mult diferit de cel al celor obișnuiți.

Informații generale despre castraveții albi

Castraveții albi se caracterizează printr-o coajă și fructe albe. Aceste soiuri nu au devenit încă populare, iar semințele nu sunt ușor disponibile în magazine. Primul soi cu fructe albe a fost creat în anii 1960 și a devenit deosebit de popular în Asia Centrală. Acești hibrizi au numeroase avantaje care îi disting de soiurile verzi.

Principalele diferențe față de cele verzi

Cea mai importantă diferență este culoarea fructului. Soiurile albe au o coajă aproape albă. Unele soiuri au o nuanță ușor verzuie în apropierea tulpinii. O altă diferență este toleranța lor relativă la secetă. În timp ce soiurile obișnuite de castraveți necesită udare zilnică, castraveții albi nu. Această calitate îi face potriviți pentru cultivarea în grădină și, chiar dacă nu sunt posibile vizite frecvente la udarea straturilor de castraveți, recolta va fi totuși prezentă.

Principalele proprietăți pozitive și negative

Caracteristici pozitive ale soiurilor cu fructe albe:

• Nuanță neobișnuită a fructelor.
• Rezistență la secetă.
• Capacitatea de a rezista la frig sever.
• Nepretențios în plantare și îngrijire.
• Productivitate.
• Castraveții pot fi păstrați mult timp după cules.
• Având imunitate la boli.

Nu s-au constatat dezavantaje semnificative la astfel de soiuri. Singura problemă este că cel mai bine este să culegi castraveții când sunt mici. Cu cât sunt lăsați mai mult în grădină, cu atât gustul devine mai rău. Coaja se întărește, iar pulpa devine mai puțin suculentă.

Cele mai populare soiuri

Nu există la fel de multe soiuri de castraveți albi ca cele verzi. Dar chiar și printre ele, poți găsi câteva demne de plantat în grădina ta.

Înger Alb F1

Un soi cu coajă albă și spini mici. Principalul avantaj al hibridului White Angel este că fructele nu au niciodată un gust amar. Randamentul este ridicat. Soiul este potrivit pentru murături pentru iarnă și consum în stare proaspătă. Poate fi cultivat atât în ​​seră, cât și în câmp deschis.

White Crunch F1

Acest hibrid are o coacere timpurie, fructele cocându-se la 45-50 de zile după germinare. Inflorescențele sunt predominant femele. Castraveții au coajă netedă, ajung la o lungime de până la 17 cm și cântăresc aproximativ 180 g. Fructele sunt suculente și crocante.

Alb italian (Bianco Lungo)

Acest soi a fost dezvoltat de crescători italieni. Fructele sunt lungi, de 15-25 cm. Coaja este alb-verzuie, subțire și fără spini. Pulpa este suculentă, fără amărăciune.

Veveriță F1

Un hibrid cu coacere timpurie. Inflorescențele sunt femele. Castraveții au formă ovală. Coaja este verde-lăptoasă, cu câțiva spini. Fructele sunt mici, de 9-13 cm lungime.

Căpitan de stat major F1

Un hibrid semi-timpuriu cu castraveți. Durează 40-50 de zile de la plantare până la fructificare. Inflorescențele sunt polenizate de albine. Fructele sunt alungite și cu diametru mic. Castraveții au 30-35 cm lungime. Coaja este alb-verzuie, acoperită cu spini groși.

Zahăr alb F1

Un hibrid semi-timpuriu cu castraveți murați. Castraveții au o culoare verde-lăptoasă, cu o coajă țepoasă. Sunt mici, 8-13 cm lungime. Pulpa are o aromă delicată și o aromă plăcută de castravete.

Martini F1

Coaja este gălbuie cu o tentă verzuie. Castraveții sunt mici, de 7-14 cm lungime și de formă ovală. Pulpa nu are gust amar, chiar dacă este prea coaptă.

Alb chinezesc

Un soi din China. Castraveții au 20-25 cm lungime. Coaja este albă și acoperită cu spini.

Leopardul de zăpadă

Coaja este lăptoasă, fructele au aproximativ 20 cm lungime. Pulpa este suculentă, fără amărăciune evidentă. Un soi productiv.

Albă ca Zăpada

Se caracterizează prin natura sa nepretențioasă în ceea ce privește schimbările climatice. Castraveții au formă ovală și sunt alungiți. Hibridul este considerat un soi cu coacere timpurie.

Mireasă

Printre hibrizii cu fructe albe, acesta este cel mai pretențios și mai capricios. Necesită fertilizare constantă. Obținerea unei recolte bune poate fi dificilă.

Bidigo-Lungo

Un soi destinat cultivării în seră. Castraveții sunt mici și ovali. Fructele încep la 50 de zile de la semănat.

Complexitățile cultivării castraveților albi

Cultivarea castraveților albi este similară cu orice alt soi. Acordarea unei atenții sporite pregătirii solului înainte de plantare îi va ajuta să producă rezultate mai bune.

Pregătirea solului

Solul trebuie pregătit pentru plantare cu 2-3 săptămâni înainte. Solul se săpă la o adâncime de 15-20 cm și se îndepărtează toate buruienile. Se adaugă gunoi de grajd și solul se săpă din nou. Solul trebuie lăsat netulburat timp de câteva săptămâni.

Apoi, creați straturile de răsaduri folosind orice metodă convențională. Răsadurile se plantează mai aproape de luna mai, odată ce vremea se încălzește. Nu trebuie să pregătiți solul, dar timpul acordat va ajuta răsadurile să crească mai bine și să producă o recoltă mai mare.

Alegerea unei locații

Castraveții preferă să crească în zone deschise și însorite. Nu se recomandă plantarea răsadurilor la umbră sau parțial la umbră.Tufișurile nu vor primi suficientă lumină solară, ceea ce va avea un impact negativ asupra randamentului.

Pregătirea materialului de plantare

Înainte de a planta afară, castraveții trebuie căliți. Pentru a face acest lucru, așezați răsadurile în lăzi afară. Prima dată, răsadurile sunt lăsate afară timp de 20 de minute. Măriți treptat timpul până când răsadurile au stat afară timp de 2 ore.

După întărire, castraveții vor avea mai puține dificultăți de adaptare la noile condiții exterioare.

După plantare, se recomandă acoperirea straturilor de pământ peste noapte. Înghețurile din luna mai sunt frecvente în multe regiuni, iar castraveții nu sunt cea mai rezistentă cultură la îngheț.

Tehnologia de plantare

Castraveții se plantează afară la începutul lunii mai. Dacă primăvara este prea rece, cel mai bine este să amânați plantarea până la mijlocul lunii mai.

Procesul de plantare a răsadurilor:

• În paturi, faceți găuri de 20 cm adâncime și 30 cm lățime.
• Distanța dintre găuri este lăsată la 50 cm.
• Răsadurile sunt plantate împreună cu balotul de rădăcini în care creșteau când erau în ghivece. Dacă răsadurile creșteau în ghivece de turbă, sunt plantate împreună cu acestea.
• Umpleți groapa cu pământ și compactați ușor solul.

La sfârșitul plantării, udați paturile din abundență cu apă caldă.

Nuanțe ale îngrijirii culturilor

Unul dintre avantajele cultivării soiurilor cu fructe albe este întreținerea redusă. Soiurile cu fructe verzi necesită mai mult efort pentru a produce o recoltă.

Plivirea buruienilor

Răsadurile trebuie plivite de câteva ori pe săptămână înainte de udare. Plantele mature nu necesită afânare a solului.

La plivire, buruienile trebuie scoase imediat, astfel încât să nu interfereze cu creșterea răsadurilor.

Topping

Ciupiți castraveți Tăierea începe înainte de înflorire. Tufele trebuie să aibă cel puțin 25 cm înălțime. Vârful tufei, care conține șase frunze, este tăiat. Tăierea trebuie făcută cu o foarfecă ascuțită, care nu lasă cute. Cei trei lăstari mai puternici sunt lăsați pe tufă; restul sunt tăiați. Tulpinile și frunzele bolnave și deteriorate pot fi, de asemenea, îndepărtate în timpul ciupirii.

După procedură, lângă tufișuri se instalează spaliere înalte, astfel încât tufișurile să își poată atașa cu ușurință cârceii de ele.

Dressing de top

Pentru a crește randamentul, castraveții trebuie fertilizați. Alegerea îngrășământului depinde de sezonul de creștere. În prima jumătate a sezonului, straturile de pământ sunt udate cu îngrășăminte care conțin azot pentru a încuraja creșterea activă a răsadurilor.

După ce tufișurile încep să rodească, se adaugă potasiu și fosfor în sol. Îngrășămintele organice sunt, de asemenea, esențiale. De exemplu, puteți face o infuzie de buruieni și drojdie. Pentru a face acest lucru, turnați buruienile tocate cu apă, adăugați un plic de drojdie și puneți-le la soare. După trei zile, îngrășământul va fi gata. Diluați-l cu apă înainte de a uda.

Este util să stropiți straturile de flori cu cenușă de lemn și făină de oase. O dată pe lună, straturile pot fi udate cu gunoi de pui diluat în apă.

Udare

Udați straturile de flori zilnic. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci cel puțin de 3-4 ori pe săptămână, dar din abundență. Folosiți apă încălzită la soare pentru irigare.

Nu udați straturile de grădină cu apă rece ca gheața. Acest tip de irigare creează o serie de probleme, putând duce la pierderea completă a recoltei. Irigarea cu apă rece ca gheața duce la dezvoltarea unor boli fungice, majoritatea fiind netratabile.

Protecție împotriva bolilor și dăunătorilor

Prevenirea bolilor și insectelor la castraveți:

• Nu plantați tufișuri aproape unul de celălalt.
• Îndepărtați în mod regulat buruienile din zonă.
• Nu udați paturile cu apă rece.
• Aplicați îngrășământ în mod regulat.
• După plantare, tratați răsadurile cu amestec de Bordeaux.

Dacă respecți toate aceste măsuri, nu va trebui să te lupți cu bolile. Un alt sfat este să monitorizați aspectul tufișurilor. Dacă frunzele încep să se îngălbenească, să cadă sau apar alte simptome, începeți imediat tratamentul.

Recoltarea și depozitarea culturilor

Cel mai bine este să recoltați castraveții imediat. Dacă amânați prea mult culesul, pielițele vor deveni tari, iar aroma va fi mai puțin suculentă. Unul dintre avantajele soiurilor cu fructe albe este termenul lung de valabilitate după recoltare. După recoltare, castraveții trebuie refrigerați, unde pot fi păstrați timp de câteva săptămâni.

Feedback de la cititorii noștri

Oksana, 32 de ani: „La sfatul unei prietene, am încercat să plantez castraveți albi. La început, am fost sceptică. Am ales soiul White Angel. Castraveții au început să apară repede după plantare. Când am încercat primul meu castravete copt, am regretat că nu am plantat aceste soiuri mai devreme. Castraveții sunt delicioși și crocanți. Voi continua să încerc și alte soiuri.”

Valery, 39 de ani: „Am încercat mai mulți hibrizi de castraveți cu fructe albe. Dar cel mai bun este Belka. Castraveții încep să apară în număr mare. Pulpa nu este niciodată amară, este întotdeauna suculentă și delicioasă. De asemenea, au un gust minunat atunci când sunt murați.”