Descrierea bolilor și dăunătorilor conopidei, metodelor de tratament și combatere

Conopida este o cultură de legume obținută prin încrucișarea verzei albe cu varza kale. Acum au fost dezvoltate soiuri hibride care sunt adaptabile la schimbările climatice. Numeroasele boli ale conopidei fac dificilă îngrijirea acesteia. Grădinarii experimentați discută aceste boli în detaliu, cu fotografii detaliate și principii de tratament.

De ce este varza bolnavă?

Conopida este considerată un aliment dietetic, fiind o legumă foarte căutată. Este o plantă anuală al cărei produs principal este o căpățână formată din lăstari și inflorescențe. Inflorescențele, adunate în ciorchini, sunt potrivite pentru gătit pe tot parcursul perioadei lungi de maturare. Timpul de coacere depinde de soi:

• devreme (de la 90 de zile);
• mediu (de la 90 la 110 zile);
• întârziat (de la 110 zile).

Conopida nu tolerează bine temperaturile scăzute, ceea ce explică susceptibilitatea sa la boli fungice asociate cu înghețarea solului.

Principalele cauze ale bolilor de varză sunt considerate a fi:

• expunerea la insecte parazite;
• boli fungice care apar din cauza modificărilor acidității solului, a umidității excesive și a înghețului;
• virusuri bacteriene care apar ca urmare a combinării mai multor factori.

Din cauza aterizării într-o zonă infectată

Solul din căsuțele de vară și din grădini este predispus la epuizare. La fiecare 2-3 ani, solul necesită odihnă, rotație a culturilor și măsuri suplimentare. Cauzele contaminării solului includ:

• irigare cu apă dură, straturi de cimentare;
• perturbarea structurii din cauza săpăturilor frecvente;
• dezechilibru al nutrienților din cauza lipsei de hrănire suplimentară;
• prezența agenților patogeni în sol.

Cultura răspunde la schimbări minore ale compoziției solului. Necesită un nivel stabil al pH-ului pentru creștere și dezvoltare; nu tolerează udarea excesivă și este sensibilă la agenții patogeni care locuiesc în straturile de sol.

Dacă răsadurile au fost plantate într-o zonă infectată, sistemul radicular va reacționa la infecție în decurs de 2-3 zile.

Cum să verifici dacă solul nu este contaminat – această întrebare îi îngrijorează pe mulți grădinari.

Există mai multe modalități de a determina:

1. Aspect: Solul este uscat, culoarea sa naturală a fost alterată și pare lipsit de viață.
2. Miros. Putrezirea straturilor interne poate fi detectată prin miros.
3. Reacțiile plantelor. Culturile se ofilesc după plantare, frunzele devin îngălbenite și se ondulează.

Îngrijirea necorespunzătoare a plantelor

Instrucțiunile de îngrijire pot provoca boli la orice cultură. Conopida este deosebit de sensibilă la aceste încălcări.

Deficit de micro- și macroelemente

Supraalimentarea, precum și introducerea de nutrienți nepotriviți, pot cauza această afecțiune. Diferite etape ale sezonului de creștere necesită compoziții diferite de nutrienți.

Determinați deficiența sau excesul de elemente pe Conopida poate fi judecată după aspectul său, colorarea frunzelor.

1. Căpățâna devine roz pe măsură ce se coace dacă leguma este expusă la prea mult soare. În acest caz, căpățâna necesită umbră și udare sporită.
2. Frunzele inferioare de varză încep să se înroșească la margini atunci când nu există suficient azot.
3. Apariția petelor roșii pe frunzele apicale, dimpotrivă, indică o lipsă de potasiu și fosfor.
4. Frunzele și tulpinile de conopidă capătă o nuanță liliac sau violet dacă planta are lipsă de fosfor sau este stresată de fluctuațiile de temperatură.

Bolile conopidei: simptome și tratament

Bolile legumelor au diverse simptome. Acestea facilitează determinarea cauzei și luarea măsurilor de tratament necesare.

Piciorul negru

Această boală afectează adesea răsadurile. Rădăcinile încep să putrezească, apoi se înnegresc. Lăstarii cad la pământ. Plantele mature se îngălbenesc, iar înnegrirea se extinde de-a lungul rădăcinilor până la bază. Cauzele enigmării includ:

• inundarea solului cu apă;
• acidificarea solului;
• plantații dense.

Piciorul negru poate fi declanșat de unul sau o combinație de factori de risc. Respectarea instrucțiunilor de plantare și îngrijire poate ajuta la prevenirea bolii. Dacă apare piciorul negru, luați următoarele măsuri:

• tratament cu Fitosporină;
• slăbirea solului, adăugarea de cenușă de lemn.

Măsurile suplimentare pentru protejarea conopidei de piciorul negru includ tratarea materialului săditor înainte de semănat, precum și implementarea unor măsuri de protecție care ajută la îmbogățirea compoziției chimice a solului.

Putregaiul cenușiu

Se manifestă ca putregai, cu excrescențe care capătă o nuanță gri murdară pe capul conopidei. Boala afectează conopida recoltată sau coaptă.

Principala cauză a mucegaiului cenușiu este vremea umedă și rece. Boala atacă adesea varza în timpul sezonului ploios, când temperaturile scad.

Dacă se detectează putregai, tăiați-l cu un cuțit ascuțit pentru a preveni infectarea întregii căpățâni. Dacă sunt afectate mai multe plante, se recomandă tratamentul cu o soluție de var.

Mucegai pufos

Mucegaiul pufos este o boală frecventă în culturile de legume. Varza este deosebit de susceptibilă la mucegaiul pufos. Acest lucru se datorează intoleranței sale la vremea umedă, moment în care mucegaiul pufos se răspândește activ. Simptome:

• apariția plăcii pe partea inferioară a frunzelor;
• îngălbenirea marginilor lamelor frunzelor.

Boala poate fi prevenită prin tratarea la timp a semințelor, crearea unor condiții favorabile pentru creșterea răsadurilor și cultivarea lor într-o locație permanentă. Când apare făinarea, îndepărtați plantele. Fertilizați solul cu potasiu și fosfor și pulverizați cu fungicide.

Putregaiul alb

Spre deosebire de mucegaiul cenușiu, mucegaiul alb de pe conopidă este dificil de observat. Pe părțile superioare ale capului apare un strat de culoare deschisă cu pete negre. Mucegaiul alb se dezvoltă ca urmare a:

• leziuni la cap;
• reproducerea dăunătorilor;
• umiditatea excesivă a aerului și a solului.

Pentru a preveni putregaiul alb, opriți udarea conopidei cu două săptămâni înainte de recoltare, odată ce fructul începe să se coacă. Riscul dezvoltării bolilor crește în solul tratat cu îngrășăminte care conțin azot.

Bacterioză mucoasă

Această boală se răspândește la culturile de legume din cauza umidității ridicate. Apare ca urmare a ploilor neîncetate, care creează un mediu favorabil pentru proliferarea bacteriilor patogene. Bacterioza mucilaginoasă se caracterizează prin putrezirea căpățânilor de varză, care devin alunecoase la atingere și emană un miros neplăcut. Dacă se detectează bacterioza mucilaginoasă, porțiunea afectată a culturii trebuie distrusă imediat.

Dacă unul dintre căpățânile cu semne de bacterioză ajunge într-un depozit de legume, boala se răspândește la căpățânile vecine.

Măsurile de control pentru bacterioza vasculară pot fi luate doar în stadiul inițial al bolii. În această perioadă, frunzele superioare se ondulează, iar coroana conopidei se îngălbenește. Uneori, coroana conopidei începe să se ofilească în stratul de grădină. Dacă se detectează astfel de simptome, grădinarii recomandă scoaterea coroanei din stratul de grădină, îndepărtarea părților deteriorate și depozitarea ei pentru procesare.

Ofilirea prin fusarium

Semnele de ofilire a verzei sunt frecvente în regiunile sudice ale țării. Verile fierbinți și secetele recurente pot duce la pierderi de recoltă la conopidă. Principalele simptome ale bolii sunt:

• îngălbenirea frunzelor;
• pierderea elasticității frunzelor, înmuierea lor parțială;
• apariția unor pete uscate pe vârfurile frunzelor.

Pentru a reduce riscul de ofilire cu fusarium, este important să se practice rotația culturilor. Atunci când se alege un soi, se recomandă, de asemenea, să se acorde atenție rezistenței hibrizilor de varză la ofilirea cu fusarium. Plantele afectate sunt îndepărtate din straturi, iar solul este dezinfectat cu o soluție de sulfat de cupru.

Kila

O boală fungică deosebit de periculoasă pentru conopidă. Sporii ciupercii unicelulare care provoacă această boală pot rămâne în sol până la 5 ani. Când apar condiții favorabile, sporii se regenerează, pătrund în sistemul radicular al plantelor crucifere și infectează varza. Umflăturile și îngroșările de pe rădăcinile de varză pot fi detectate numai după scoaterea plantelor din sol. Pentru a preveni răspândirea ciupercii în sol, urmați următoarele instrucțiuni pentru pregătirea și plantarea semințelor:

• prelucrarea materialului săditor;
• dezinfecția solului;
• respectarea rotației culturilor.

Dacă se suspectează răspândirea rădăcinii de ciocănitoare în sol, problema modului de tratare a zonei este deosebit de presantă. O soluție de sulf coloidal este considerată opțiunea optimă. Plantele sunt acoperite cu pământ și se adaugă făină de dolomit.

Mozaic

Mozaicul conopidei este o boală virală comună. Atacă varzele atunci când temperaturile cresc. Virusul este transmis de insecte parazite. Simptomele cheie includ:

• schimbarea culorii plăcilor colorate;
• ofilire;
• pierderea elasticității inflorescențelor.

Măsurile preventive de control includ îndepărtarea insectelor, plivirea solului din jurul verzei și distrugerea buruienilor care favorizează creșterea virusului.

Sfat! Se recomandă îndepărtarea varzelor afectate de mozaic din zonă și îndepărtarea oricăror urme de creștere a acestora.

Bacterioză vasculară

Venele centrale ale frunzelor sunt afectate primele: se întunecă, apoi se extind la venele secundare. Frunzele devin subțiri și moi, iar inflorescențele își pierd elasticitatea.

Cauzele bacteriozei vasculare:

• putrezirea rădăcinilor din cauza umidității excesive;
• infecția culturilor vecine prin vânt.

Pentru a evita bolile, grădinarii recomandă respectarea cu strictețe a regulilor de rotație a culturilor și monitorizarea stării sistemului radicular.

Dăunătorii conopidei: semne de parazitism și metode de control

Conopida este deosebit de vulnerabilă la răspândirea insectelor parazite. Majoritatea soiurilor nu au o imunitate robustă și nu sunt capabile să facă față infestărilor cu dăunători pe cont propriu.

Vierme de tulpină

Gândacul este comun în toată partea europeană a țării. Preferă în special culturile de varză. Poate ierna la -9 grade Celsius, depunând ouă care eclozează când se întoarce vremea mai caldă. Gândacul atacă frunzele, iar larvele sale reprezintă o amenințare deosebită pentru tulpini și pețioluri.

Măsuri de control: săparea solului în toamnă, pulverizarea cu substanțe chimice înainte de înflorire.

Afida verzei

Insecta poate fi detectată prin curbarea frunzelor și pierderea elasticității inflorescențelor. Afidele se hrănesc cu seva de varză și transmit boli fungice și bacteriene. Măsurile de control includ tratamente chimice. Grădinarii recomandă pulverizarea plantelor cu o soluție de săpun de rufe. Mirosul și textura soluției resping insectele.

Gândaci cruciferi

Gândacii frunzișori apar pe varză în timpul vremii caniculare. Pot distruge rapid o parte din recoltă dacă nu sunt tratați. Plantele sunt pulverizate cu insecticide, tratate manual și plantate cu mușuroi.

Fluturi: fluture alb de varză, molie, vierme oțitor

Fluturii adoră varza, depunând ouă pe partea inferioară a frunzelor. Omizile mănâncă frunzele de varză, apoi lasă capetele să iasă în formă de fluturi într-un loc liniștit și pașnic.

Larvele de molii și fluturii albi ai verzei sunt ușor vizibile pe varză. Prin urmare, grădinarii recomandă colectarea lor manuală, tratând simultan frunzele cu tutun sau săpun de rufe. Larvele de molii sunt greu de văzut, așa că se folosesc tratamente chimice pentru a scăpa de ele.

Musca de varză

Un dăunător dipteran enervant care apare pe varză la începutul primăverii. Spray-urile chimice sunt folosite pentru a respinge muștele.

Limaxuri și melci

Dăunătorii verzei apar în timpul vremii umede și al ploilor abundente. Secrețiile paraziților blochează porii verzei, împiedicând creșterea. Varza se ofilește treptat. Limaxii și melcii sunt colectați manual. Pentru a preveni reproducerea lor, se folosesc tratamente însoțitoare cu remedii populare.

Sistem de măsuri preventive

Când începeți să cultivați conopidă, se pune întrebarea cum să protejați cultura de dăunători și să preveniți bolile. Cea mai bună protecție o reprezintă măsurile preventive care vizează prevenirea problemelor.

Tratament cu remedii populare

Metodele folosite de grădinarii experimentați pentru a proteja varza sunt cunoscute pe scară largă:

• tratament cu o soluție de mangan, o soluție de săpun de rufe, infuzie de tutun;
• varză de varză;
• pansament superior cu sulf coloidal, presărat cu cenușă de lemn.

Produse recomandate cumpărate din magazin

Există mai multe tipuri de tratament cu preparate speciale. Tratamentul radicular se efectuează la plantarea răsadurilor pentru a reduce riscul de infecție a sistemului radicular:

• soluție de amoniac;
• soluție de iod;
• Dezinfecția solului cu sulfat de cupru.

Tratamentul plantelor în perioada de infecție sau apariția dăunătorilor:

• pulverizare cu Fitosporină;
• tratarea frunzelor și udarea cu preparatul Iskra Double Effect;
• tratament cu biopreparatul Decis Profi.

Tratamentul la timp protejează varza de dăunători și previne dezvoltarea bolilor.